Dunărea și Marea Neagră
Ideile de bază pe scurt și, unde există, exercițiile din subiectele de BAC care le verifică. Lecția completă, animată, cu grile și exerciții corectate, e în aplicația Tomomi.
Pe scurt
Hartă - Dunărea și porturile ei
Fluviul intră la Baziaș și iese la Sulina. Din Brăila în aval intră navele maritime, ceea ce face din Galați și Brăila porturi fluvial-maritime.
Valoare - cifrele Dunării
- 2860 km lungimea totală; circa 1075 km pe teritoriul României;
- Baziaș intrarea, Sulina vărsarea;
- Porțile de Fier I și II - hidrocentrale româno-sârbe;
- Canalul Dunăre - Marea Neagră: Cernavodă - Agigea, circa 64 km.
Partea din fluviu care curge prin România:
Reper - cele trei brațe
- Chilia - cel mai lung, cel mai mare debit (circa 58 la sută), graniță cu Ucraina;
- Sulina - cel mai scurt (circa 19 la sută), canalizat și navigabil;
- Sfântu Gheorghe - cel sudic (circa 23 la sută), rectificat.
Ordinea de la nord la sud este chiar ordinea în care le desface fluviul: Chilia se separă prima, la Ceatalul Chiliei.
Capcană - brațul mare nu este brațul navigabil
Reflexul este să răspunzi Chilia la orice întrebare despre navigație, pentru că este cel mai lung și duce cel mai mult debit. Este greșit: navele maritime merg pe Sulina.
Motivul este că navigabilitatea vine din adâncime și traseu drept, obținute prin canalizare, nu din debit. Chilia este ramificat și puțin adânc.
Valoare - cifrele Mării Negre
- suprafață circa 413 000 km pătrați; adâncime maximă circa 2211 m;
- salinitate la suprafață 17 - 22 la mie, față de circa 35 la mie în Oceanul Planetar;
- hidrogen sulfurat sub circa 180 - 200 m;
- litoralul românesc circa 245 km, de la Golful Musura la Vama Veche.
Diferența de salinitate pe care o cere Subiectul III:
Capcană - adâncimea nu explică lipsa vieții
„Nu trăiește nimic la adâncime pentru că este întuneric și frig” pare o explicație, dar este falsă: oceanele sunt la fel de întunecate și de reci la adâncime, și totuși pline de viață.
Cauza reală este stratificarea: apa dulce ușoară stă deasupra, apa sărată grea la fund, nu se amestecă, deci oxigenul nu coboară, iar sub 180 - 200 m se acumulează hidrogen sulfurat.
Din subiectele de BAC
Exerciții reale din subiectele anilor trecuți. Încearcă-le singur înainte să deschizi rezolvarea.
Prezentați o cauză care explică: 1. suprafețele mari cultivate cu cereale în Câmpia de Vest; 2. lipsa viețuitoarelor în stratul de adâncime al apelor Mării Negre.
Vezi rezolvarea
1. Cauza, cu mecanism: relieful plan și solurile fertile. Câmpia de Vest are altitudini mici și suprafețe netede, ceea ce permite mecanizarea pe suprafețe mari, iar solurile - cernoziomuri și soluri brune formate sub vegetație de silvostepă - sunt bogate în humus; clima cu influențe oceanice aduce precipitații suficiente, de circa 600 mm pe an, deci cerealele au apă fără irigații. 2. Cauza, cu mecanism: apa nu se amestecă pe verticală. Apa dulce adusă de fluvii, mai ușoară, rămâne la suprafață, iar apa sărată și grea intrată pe sub Bosfor rămâne la fund; oxigenul de la suprafață nu coboară, iar bacteriile de adâncime produc hidrogen sulfurat, toxic pentru viețuitoare - de aceea sub circa 180-200 m viața lipsește.