Vegetația, solurile și resursele României
Ideile de bază pe scurt și, unde există, exercițiile din subiectele de BAC care le verifică. Lecția completă, animată, cu grile și exerciții corectate, e în aplicația Tomomi.
Pe scurt
Hartă - zonele de vegetație
Vegetația are geografia ei: stepa în sud-est, silvostepa la est de ea, pădurea în rest, coniferele pe arcul carpatic.
Valoare - pragurile etajelor
- stejar sub circa 600 m;
- fag circa 600 - 1200 m;
- conifere circa 1200 - 1800 m;
- subalpin circa 1800 - 2000 m;
- alpin peste circa 2000 m.
De aceea Munții Apuseni, cu 1849 m, nu au etaj alpin, iar relieful glaciar le lipsește din aceeași cauză.
Reper - solul fiecărei zone
- stepă - cernoziomuri (molisoluri), cele mai fertile;
- silvostepă - cernoziomuri levigate;
- pădure de foioase - luvisoluri și soluri brune;
- conifere - spodosoluri (podzoluri), acide;
- lunci și Deltă - soluri aluviale (azonale);
- areale sărăturate - soluri halomorfe (azonale).
Capcană - relieful nu dă solul direct
„Este câmpie, deci are cernoziom” pare o regulă, dar nu este: Câmpia de Vest are și soluri halomorfe, iar Depresiunea Transilvaniei, care nu este câmpie, are pe alocuri cernoziomuri de silvostepă.
Lanțul are trei verigi și trebuie parcurs întreg: relief, apoi climă și vegetație, apoi sol. Cine sare veriga vegetației ghicește.
Hartă - resursele și unitățile lor
Tiparul: metalele în munți, hidrocarburile pe dealuri și în câmpie, cărbunii în depresiuni și pe podișuri.
Capcană - gaz metan nu înseamnă gaze de sondă
Gazul metan din Depresiunea Colinară a Transilvaniei este aproape pur și stă în domuri; el nu însoțește petrolul.
Gazele de sondă însoțesc petrolul, în Subcarpați și în Câmpia Română. Grila II.C exploatează exact această deosebire: cine le confundă atribuie gazul metan Subcarpaților și pierde punctul.