BAC Geografie - august 2025 (Varianta 4)

1. Statul 24 este Serbia. Se află în Peninsula Balcanică, nu are ieșire la mare și are capitala la Belgrad, port la Dunăre.

2. Orașul-capitală 11 este Londra, capitala Regatului Unit, așezată pe Tamisa, în sud-estul Marii Britanii.

Metoda: la acest item se cere doar identificarea de pe hartă. Reperele utile sunt poziția relativă (Serbia între Ungaria, România, Bulgaria și statele ex-iugoslave) și forma insulară a Marii Britanii.

Barem: câte 2p pentru fiecare răspuns corect (2 x 2p = 4 puncte). 1. numărul 24 este Serbia. 2. numărul 11 este Londra. Se punctează separat cele două cerințe. Numele trebuie scris corect și complet; o capitală dată în locul unui stat, sau invers, nu primește punctaj. Nu se acordă fracțiuni de punct.

1. Orașul 10 este Budapesta, capitala Ungariei, singura capitală europeană străbătută de Dunăre alături de Viena, Bratislava și Belgrad.

2. Statul 25 este Cehia (Republica Cehă), stat central-european fără ieșire la mare, cu capitala la Praga.

3. Porto, Setubal și Lisabona se află în Portugalia, marcată cu numărul 17. Toate trei sunt orașe-port la Oceanul Atlantic; Lisabona este capitala, la gura Taguluii.

Atenție la formatul răspunsului: primele două cerințe cer un NUME, a treia cere un NUMĂR de pe hartă.

Barem: câte 2p pentru fiecare răspuns corect (3 x 2p = 6 puncte). 1. numărul 10 este Budapesta. 2. numărul 25 este Cehia (se acceptă și "Republica Cehă"). 3. cele trei orașe se află în statul marcat cu numărul 17 (Portugalia); răspunsul cerut este NUMĂRUL, nu numele statului - un candidat care scrie "Portugalia" în loc de "17" răspunde corect ca fapt, dar nu la cerință, iar baremul cere numărul. Fiecare subcerință se punctează separat.

1. b. 3 - Berlin, capitala Germaniei, este marcat cu numărul 3.

2. d. 15 - Tajo, Duero și Guadalquivir sunt fluviile Peninsulei Iberice; ele străbat Spania, a cărei capitală, Madrid, este marcată cu numărul 15. Tajo trece și prin Portugalia, unde se varsă la Lisabona.

3. a. 16 - Alpii Dinarici se desfășoară de-a lungul țărmului estic al Mării Adriatice, pe teritoriul statului marcat cu 16.

4. a. Danemarca - statul 21 cuprinde Peninsula Iutlanda și insulele din strâmtorile daneze.

5. a. 4 - măslinul și citricele cer climat mediteraneean, cu veri calde și secetoase; ele se cultivă în statul a cărui capitală este marcată cu numărul 4.

De reținut regula care rezolvă itemii 2 și 5: identifică întâi ELEMENTUL (fluviu, cultură), deduci din el zona climatică sau peninsula, apoi cauți statul pe hartă.

Barem: câte 2p pentru fiecare răspuns corect (5 x 2p = 10 puncte). Răspunsuri: 1b; 2d; 3a; 4a; 5a. Fără punctaj parțial pe un item: orice altă literă, mai multe litere scrise sau lipsa răspunsului primesc 0 puncte pentru acel item. Se punctează doar litera; un nume scris în locul literei nu primește punctaj.

Trei deosebiri, formulate comparativ:

1. Tipul de climă. Statul 19 (Italia) are climat mediteraneean pe cea mai mare parte a teritoriului, în timp ce statul 23 (Norvegia) are climat temperat-oceanic pe coasta sud-vestică și subpolar în nord, dincolo de Cercul Polar.

2. Temperaturile medii anuale. În statul 19 acestea sunt de circa 14-16 grade C, iar în statul 23 de doar 2-7 grade C - diferența vine în primul rând din latitudine, Italia fiind cu peste 20 de grade mai la sud.

3. Regimul precipitațiilor. În statul 19 maximul pluviometric cade iarna, iar vara este secetoasă, semnătura climatului mediteraneean; în statul 23 precipitațiile sunt bogate și repartizate relativ uniform tot anul, aduse de masele de aer oceanic, cu peste 2000 mm anual pe versanții vestici.

O a patra deosebire acceptată: iernile Norvegiei sunt neobișnuit de blânde pentru latitudine datorită Curentului Atlanticului de Nord, care nu influențează Italia; aceasta este o deosebire de factor genetic.

Barem: câte 2p pentru fiecare deosebire corect prezentată (3 x 2p = 6 puncte), între clima Italiei (19) și clima Norvegiei (23). Două reguli decid punctajul și trebuie aplicate strict: (1) COMPARATIV, nu separat. Un răspuns care descrie clima Italiei într-un paragraf și clima Norvegiei în altul primește JUMĂTATE din punctaj, oricât de corect ar fi. Fiecare deosebire trebuie să pună cele două state față în față pe ACELAȘI criteriu, într-o singură formulare. (2) CONCRET. Baremul oficial precizează că un răspuns de tipul "în statul 19 temperaturile sunt mai ridicate decât în statul 23", fără valori, primește doar 1p din 2. Se cer valori sau denumiri: tipul de climă, grade Celsius, mm de precipitații. Criterii acceptate: tipul de climă (mediteraneean față de temperat-oceanic în sud-vest și subpolar în nord); temperaturile medii anuale (circa 14-16 grade față de 2-7 grade); regimul precipitațiilor (maxim IARNA în Italia, repartiție uniformă sau maxim de toamnă-iarnă pe coasta norvegiană); amplitudinea termică; factorii genetici (latitudinea, Curentul Atlanticului de Nord pentru Norvegia, Marea Mediterană pentru Italia). Nu se acceptă precizarea numelor statelor drept condiție - candidatul se poate referi la ele prin numere.

1. Factor natural pentru vița de vie în statul 22: climatul cu veri lungi, călduroase și însorite, urmate de toamne blânde. Numărul mare de zile senine și temperaturile ridicate din perioada de coacere permit acumularea zaharurilor în boabe, de care depinde calitatea vinului. La acesta se adaugă relieful de dealuri cu versanți expuși spre sud, care primesc radiație solară maximă, și solurile permeabile, bine drenate.

2. Cauza pentru energia geotermală: statul a cărui capitală este marcată cu 12 se află pe o zonă de contact între plăci tectonice, cu vulcanism activ. Magma aflată aproape de suprafață încălzește apele subterane, care ies sub formă de gheizere și izvoare fierbinți; aburul lor antrenează turbinele centralelor geotermale. Este cazul Islandei, așezată pe dorsala medio-atlantică.

Observă că ambele răspunsuri leagă un element natural de o consecință economică - exact ce cere verbul "prezentați".

Barem: câte 2p pentru fiecare răspuns corect prezentat (2 x 2p = 4 puncte). Atenție la verbul cerinței - "prezentați", nu "precizați": baremul oficial acordă doar 1p pentru un răspuns care numește factorul fără să îl dezvolte. Un candidat care scrie doar "relieful", "clima" sau "vulcani" primește jumătate de punctaj; trebuie spus CUM anume acționează. 1. Factori naturali acceptați pentru vița de vie: climatul cu veri călduroase și însorite, care asigură acumularea zaharurilor în boabe; relieful de dealuri și versanții însoriți, expuși spre sud, care primesc mai multă radiație; solurile permeabile, sărace dar bine drenate, pe care vița de vie le suportă bine. 2. Cauze acceptate pentru energia geotermală: statul se află pe o zonă de contact între plăci tectonice, cu vulcanism activ, deci cu ape subterane încălzite aproape de suprafață, exploatabile pentru producerea de electricitate.

1. Orașul 6 este Buzău, reședința județului omonim, situat în Câmpia Română, la contactul cu Subcarpații de Curbură.

2. Râul 10 este Ialomița. Izvorăște din Munții Bucegi, traversează Subcarpații și Câmpia Română și se varsă în Dunăre.

Atenție la o capcană frecventă: Buzău este și numele unui râu, afluent al Siretului. Cerința 1 cere însă un oraș, iar cerința 2 un râu - categoria este dată de enunț și de numerotarea hărții (orașele 1-6, râurile 7-12).

Barem: câte 2p pentru fiecare răspuns corect (2 x 2p = 4 puncte). 1. orașul 6 este Buzău. 2. râul 10 este Ialomița. Numele trebuie scris corect; confuzia dintre un oraș și râul omonim (Buzău este și numele unui râu) nu se penalizează dacă răspunsul corespunde categoriei cerute - la subcerința 1 se cere un ORAȘ, la subcerința 2 un RÂU.

1. Râul 9 este Bârladul, cel mai important afluent al Siretului din Podișul Moldovei, pe care îl străbate de la nord la sud.

2. Cel mai mare port maritim al României este Constanța, marcat cu numărul 3. Este și cel mai mare port la Marea Neagră, legat de Dunăre prin Canalul Dunăre - Marea Neagră.

3. Bucureștiul este marcat cu numărul 1, în Câmpia Română, pe râul Dâmbovița.

De reținut deosebirea: Galați este cel mai mare port FLUVIAL-maritim (pe Dunăre, accesibil navelor maritime), iar Constanța cel mai mare port MARITIM propriu-zis.

Barem: câte 2p pentru fiecare răspuns corect (3 x 2p = 6 puncte). 1. râul 9 este Bârladul. 2. cel mai mare port maritim este Constanța, marcat cu numărul 3. 3. Bucureștiul este marcat cu numărul 1. Subcerința 1 cere un NUME, subcerințele 2 și 3 cer NUMERE de pe hartă - un răspuns corect ca fapt, dar dat în forma greșită, nu satisface cerința.

1. d. 20 - relieful glaciar din România s-a format numai peste 1800-2000 m, în Carpați, unde în cuaternar zăpada s-a putut acumula permanent; el apare în subunitatea marcată cu 20.

2. b. 17 - gazul metan este resursa caracteristică Depresiunii Colinare a Transilvaniei, marcată cu 17; zăcămintele s-au format în domurile gazeifere din depozitele sedimentare.

3. c. 16 - influențele oceanice pătrund dinspre vest și se resimt în subunitatea marcată cu 16; ele aduc ierni mai blânde și precipitații mai bogate decât în estul țării.

4. b. Craiova - orașul 2 este Craiova, cel mai mare oraș al Olteniei.

5. b. Crișul Alb - râul 8 este Crișul Alb, unul dintre cele trei Crișuri care străbat Dealurile și Câmpia de Vest.

Metoda pentru itemii 1-3: nu memora numerele, ci ASOCIAZĂ fenomenul cu treapta de relief. Relieful glaciar cere munți înalți, gazul metan cere Transilvania, influențele oceanice cer vestul țării.

Barem: câte 2p pentru fiecare răspuns corect (5 x 2p = 10 puncte). Răspunsuri: 1d; 2b; 3c; 4b; 5b. Fără punctaj parțial pe un item. Se punctează doar litera.

Trei deosebiri, formulate comparativ:

1. Modul de formare. Subunitatea 14 s-a format prin sedimentare într-un bazin acoperit odinioară de ape, cu strate depuse aproape orizontal, în timp ce subunitatea 15 s-a format prin cutare, în orogeneza alpină, odată cu întregul lanț carpatic.

2. Altitudinile. În subunitatea 14 altitudinile sunt de sub 200 m, cele mai coborâte din Podișul Moldovei, iar în subunitatea 15 ele depășesc 1900 m, cu vârfuri precum Pietrosul Călimanilor (2100 m).

3. Tipurile de roci și relieful rezultat. Subunitatea 14 este alcătuită din roci sedimentare moi - argile, marne, nisipuri -, pe care apar alunecări de teren și un relief de eroziune diferențiată; subunitatea 15 este alcătuită din șisturi cristaline, flis și roci vulcanice, care susțin un relief glaciar în masivele înalte și unul vulcanic în lanțul Călimani - Gurghiu - Harghita.

O a patra deosebire acceptată: în subunitatea 15 culmile și văile au o orientare generală nord-vest - sud-est, impusă de cutare, în timp ce în subunitatea 14 rețeaua de văi nu are o direcție structurală impusă.

Barem: câte 2p pentru fiecare deosebire corect prezentată (3 x 2p = 6 puncte), între relieful Câmpiei Moldovei/Jijiei (14) și cel al Carpaților Moldo-Transilvani/Grupei Centrale a Carpaților Orientali (15). Aceleași două reguli ca la I.D, aplicate strict: (1) COMPARATIV - tratarea separată a celor două subunități primește JUMĂTATE din punctaj. (2) CONCRET - baremul oficial precizează că "în subunitatea 14 altitudinile sunt mai mici decât în subunitatea 15", fără valori, primește doar 1p din 2. Se cer cifre sau denumiri. Criterii acceptate: modul de formare (sedimentare într-un bazin, respectiv cutare în orogeneza alpină); altitudinile (sub 200 m, respectiv peste 1900 m); tipurile de roci (argile, nisipuri, marne față de șisturi cristaline, flis și roci vulcanice); treapta de relief (câmpie/podiș jos față de munte); tipurile genetice (relief fluvial și de eroziune diferențiată față de relief glaciar, vulcanic și structural); gradul de fragmentare; orientarea culmilor (nord-vest - sud-est în Carpați).

1. Cauza densității reduse în unitatea 19: altitudinile mari și pantele accentuate. Relieful înalt lasă puțin teren plan pentru așezări și pentru agricultură, iar clima este aspră - temperaturi medii scăzute, iarnă lungă, strat de zăpadă persistent -, astfel încât condițiile de locuire sunt mult mai grele decât la câmpie. Așezările se restrâng la depresiuni și la văi, iar densitatea coboară sub 25 de locuitori pe kilometru pătrat.

2. Două râuri care străbat sau delimitează subunitatea 18: oricare două râuri corect asociate cu subunitatea respectivă primesc punctajul, câte 1p fiecare.

Observă cum se construiește răspunsul la subcerința 1: nu este suficient să spui "din cauza reliefului" - trebuie arătat lanțul, de la altitudine la pantă, de acolo la lipsa terenului locuibil și în final la densitate.

Barem: 2p pentru cauza corect prezentată + 2p pentru cele două râuri (câte 1p fiecare). Total 4 puncte. Subcerința 1 cere "prezentați": baremul oficial acordă doar 1p dacă se numește elementul ("relieful", "clima", "condițiile economice") fără să se arate CUM determină el densitatea redusă. Cauze acceptate: altitudinile mari și pantele accentuate, care lasă puțin teren utilizabil pentru așezări și agricultură; clima aspră, cu temperaturi scăzute și iarnă lungă; accesibilitatea redusă și lipsa locurilor de muncă, care întrețin migrația spre oraș. Subcerința 2 se punctează pe fiecare râu în parte; un râu corect și unul greșit primesc 1p.

1. Statul cu cea mai mare suprafață: România, cu aproximativ 24.000 de hectare (orice valoare între 23.500 și 24.500 ha este acceptată).

2. Statul cu cea mai mică suprafață: Polonia, cu aproximativ 3.300 de hectare (se acceptă orice valoare între 3.000 și 3.600 ha).

Metoda de citire a unui grafic cu bare: identifică întâi axa valorilor și pasul ei (aici 5000 ha), apoi citește înălțimea barei prin raportare la cele două gradații între care se oprește. Nu inventa precizie - baremul acceptă un interval tocmai pentru că citirea este aproximativă.

Barem: 4 puncte, defalcate astfel: 1. România - 1p; valoarea citită de pe grafic - 1p, acceptând orice valoare între 23.500 și 24.500 ha. 2. Polonia - 1p; valoarea - 1p, acceptând orice valoare între 3.000 și 3.600 ha. Intervalele de toleranță sunt cele din baremul oficial și există pentru că valoarea se CITEȘTE de pe un grafic cu bare, nu se calculează. Un candidat care dă statul corect dar o valoare în afara intervalului primește doar punctul pentru stat. Valorile trebuie exprimate în hectare, unitatea de pe axă.

1. Statele cu peste 10.000 ha: Bulgaria și România. Barele lor sunt singurele care depășesc gradația de 10.000 pe axa valorilor.

2. Diferența Bulgaria - Italia: citind de pe grafic aproximativ 14.000 ha pentru Bulgaria și 7.000 ha pentru Italia:

$$14\,000 - 7\,000 = 7\,000 \text{ ha}$$

Se acceptă orice valoare între 6.500 și 7.500 ha.

3. Diferența România - Slovacia: aproximativ 24.000 ha pentru România și 5.500 ha pentru Slovacia:

$$24\,000 - 5\,500 = 18\,500 \text{ ha}$$

Se acceptă orice valoare între 17.500 și 19.000 ha.

Scrie întotdeauna operația, chiar dacă baremul punctează doar rezultatul: dacă citirea este corectă și scăderea vizibilă, un corector poate urmări raționamentul.

Barem: 6 puncte, defalcate astfel: 1. câte 1p pentru fiecare stat corect precizat - Bulgaria (1p) și România (1p). 2. se acceptă orice valoare între 6.500 și 7.500 ha - 2p. 3. se acceptă orice valoare între 17.500 și 19.000 ha - 2p. Ca la III.A, intervalele există pentru că ambele diferențe se obțin din valori CITITE de pe grafic. Se punctează rezultatul, nu procedeul; un rezultat în afara intervalului nu primește punctaj, chiar dacă scăderea este corect scrisă, pentru că înseamnă că citirea a fost greșită. La subcerința 1 se acceptă numai state cu bara peste 10.000 ha; un al treilea stat adăugat greșit nu se depunctează, dar se iau în considerare primele două scrise.

1. State vecine: România (la vest, peste Prut) și Ucraina (la nord, est și sud). Republica Moldova are doar doi vecini și nu are ieșire la mare.

2. Unități de relief: Podișul Codrilor (cel mai înalt, cu Dealul Bălănești, 430 m) și Câmpia Bălților. Se acceptă și Podișul Nistrului, Câmpia Prutului de Mijloc, Podișul Moldovei de Nord.

3. Ape curgătoare: Prutul, care formează granița cu România, și Nistrul, principalul râu al țării. Se acceptă și Răut, Bâc, Ichel.

4. Orașe: Chișinău (capitala), Bălți și Tiraspol. Se acceptă și Bender, Cahul, Orhei, Soroca.

5. Tipul de climă: temperat-continental, cu nuanțe de tranziție - veri calde, ierni moderate și precipitații relativ reduse, sub 600 mm pe an.

Acesta este itemul de tip "profil de țară": se cere o fișă completă, iar punctajul se adună element cu element. Merită învățat sistematic pentru fiecare vecin al României.

Barem: câte 1p pentru fiecare element corect, total 10 puncte: 2 state vecine (2p), 2 unități de relief (2p), 2 ape curgătoare (2p), 3 orașe (3p), tipul de climă (1p). Se punctează element cu element, deci un candidat care greșește o singură unitate de relief pierde doar 1 punct. Elemente acceptate: state vecine - România și Ucraina (sunt singurele două); unități de relief - Podișul Moldovei de Nord, Câmpia Bălților, Podișul Codrilor, Câmpia Prutului de Mijloc, Podișul Nistrului, Câmpia Mării Negre; ape curgătoare - Prut, Nistru, Răut, Bâc, Ichel; orașe - Chișinău, Bălți, Tiraspol, Bender/Tighina, Cahul, Orhei, Soroca; tipul de climă - temperat-continental (se acceptă și "temperat-continental moderat" sau "de tranziție"). Un element care nu aparține categoriei cerute (un oraș dat ca unitate de relief, de exemplu) nu primește punctaj.

Bilanțul migratoriu se calculează ca diferența dintre numărul imigranților și cel al emigranților:

$$BM = I - E$$

1. Uniunea Europeană, 2022:

$$2\,260\,000 - 1\,120\,000 = \mathbf{1\,140\,000} \text{ persoane}$$

2. România, 2021:

$$164\,000 - 192\,000 = \mathbf{-28\,000} \text{ persoane}$$

Valoarea este negativă: au plecat mai mulți oameni decât au venit.

3. România, 2022:

$$287\,000 - 201\,000 = \mathbf{86\,000} \text{ persoane}$$

Valoarea a devenit pozitivă - o schimbare de sens față de anul precedent.

Nu confunda bilanțul MIGRATORIU cu cel NATURAL: acesta din urmă se calculează ca diferență între natalitate și mortalitate și nu are legătură cu deplasările de populație.

Barem: câte 2p pentru fiecare valoare corectă (3 x 2p = 6 puncte): 1. 1.140.000 persoane; 2. -28.000 persoane; 3. 86.000 persoane. Bilanțul migratoriu = imigranți - emigranți. Semnul contează: la subcerința 2 rezultatul este NEGATIV, iar un răspuns de "28.000" fără minus nu descrie același fenomen și nu primește punctaj. Se punctează rezultatul; scrierea operației nu este obligatorie, dar este recomandată. Valorile se exprimă în număr de persoane.

1. O cauză a bilanțului migratoriu pozitiv al Uniunii Europene: nivelul de trai și cererea de forță de muncă. Salariile mai mari, stabilitatea politică și sistemele de protecție socială fac din Uniune o destinație atractivă, iar îmbătrânirea demografică a populației europene lasă locuri de muncă pe care piața internă nu le mai poate acoperi - de aceea imigranții din afara Uniunii sunt și necesari economic. La aceasta s-a adăugat, în 2022, afluxul de refugiați provocat de războiul din Ucraina.

2. O consecință a bilanțului pozitiv al României în 2022: creșterea numerică a populației, care compensează parțial sporul natural negativ înregistrat de ani de zile. Nou-veniții acoperă totodată deficitul de forță de muncă din construcții, agricultură și servicii, dar cer în schimb locuințe, locuri în școli și politici de integrare - de unde presiunea suplimentară asupra serviciilor publice.

De reținut inversarea: până în 2021 România avea bilanț migratoriu negativ, iar 2022 marchează prima dată când intrările depășesc ieșirile.

Barem: câte 2p pentru fiecare răspuns corect prezentat (2 x 2p = 4 puncte). Verbul este "prezentați": baremul oficial acordă doar 1p pentru un răspuns care numește elementul ("situația economică", "război", "probleme sociale") fără să îl dezvolte. 1. Cauze acceptate pentru bilanțul pozitiv al UE: nivelul de trai și salariile mai ridicate, care atrag forță de muncă din afara Uniunii; cererea de forță de muncă generată de îmbătrânirea demografică a populației europene; stabilitatea politică și sistemele de protecție socială; afluxul de refugiați provocat de conflicte, în special războiul din Ucraina început în 2022. 2. Consecințe acceptate pentru România: creșterea numerică a populației, care compensează parțial sporul natural negativ; acoperirea deficitului de forță de muncă din construcții, agricultură, HORECA; presiune suplimentară pe locuințe, școli și servicii publice; diversificarea culturală și nevoia de politici de integrare.