Inima și activitatea cardiacă
Ideile de bază pe scurt și, unde există, exercițiile din subiectele de BAC care le verifică. Lecția completă, animată, cu grile și exerciții corectate, e în aplicația Tomomi.
Pe scurt
Schemă - cele patru cavități și vasele lor
Pe scurt, cine primește de la cine:
- atriul drept <- venele cave (sânge venos);
- ventriculul drept -> artera pulmonară (spre plămâni);
- atriul stâng <- venele pulmonare (sânge oxigenat);
- ventriculul stâng -> aorta (spre tot corpul).
Vedere anterioară: inima DREAPTĂ se desenează în STÂNGA privitorului.
Capcană - artera pulmonară duce sânge NEoxigenat
O arteră se definește prin sens (pleacă de la inimă), nu prin conținut. De aceea artera pulmonară este arteră, deși duce sânge neoxigenat spre plămâni.
Perechea ei: venele pulmonare sunt singurele vene cu sânge oxigenat. Ambele excepții vin din același loc, circulația mică.
Valoare - cifrele ciclului cardiac
Numerele cerute pe de rost:
- ciclul cardiac 0,8 s la 75 bătăi/min;
- sistolă atrială 0,1 s;
- sistolă ventriculară 0,3 s;
- diastolă generală 0,4 s;
- nod sinoatrial 70-80 impulsuri/min, nod atrioventricular 40, fascicul His 25.
Capcană - sistolă înseamnă contracție, nu inimă întreagă
Sistolă = contracție, diastolă = relaxare. În sistola atrială se contractă DOAR atriile; ventriculele sunt încă relaxate.
Diastola generală este faza în care se relaxează totul, și este cea mai lungă (0,4 s din 0,8). Aici stă explicația pentru care inima nu obosește.
Valoare - debitul cardiac și tensiunea
- volum sistolic circa 70 ml;
- frecvență 70-75 bătăi/min;
- debit cardiac circa 5 l/min;
- tensiune arterială 120 cu 80 mmHg.
Verificare de bun-simț: un adult are circa 5 litri de sânge, deci în repaus tot sângele trece prin inimă într-un minut.
Proces - de la impuls la puls
Lanțul complet, în ordine:
- nodul sinoatrial descarcă impulsul;
- atriile se contractă (sistola atrială);
- nodul atrioventricular întârzie impulsul;
- fasciculul His și rețeaua Purkinje îl duc în ventricule;
- ventriculele se contractă și expulzează sângele;
- unda de destindere a arterei se simte ca puls.
Din subiectele de BAC
Exerciții reale din subiectele anilor trecuți. Încearcă-le singur înainte să deschizi rezolvarea.
Respirația și circulația sunt funcții vitale ale organismului.
b) Explicați afirmația următoare: „În timpul unei curse de atletism, frecvența cardiacă a sportivilor crește peste valoarea normală”.
Vezi rezolvarea
În timpul cursei, mușchii scheletici lucrează intens: consumă mult mai mult oxigen și substanțe nutritive și produc mai mult dioxid de carbon, care trebuie eliminat rapid.
Aprovizionarea lor depinde de debitul cardiac, adică de cantitatea de sânge pompată de inimă într-un minut:
unde este frecvența cardiacă (numărul de bătăi pe minut), iar volumul sistolic (sângele expulzat la o sistolă). Pentru ca debitul să crească, inima bate mai des și mai puternic - de aici frecvența cardiacă peste valoarea de repaus (60-80 de bătăi/minut).
Mecanismul de reglare: efortul activează sistemul nervos vegetativ simpatic și determină secreția de adrenalină de către medulosuprarenale, ambele cu efect de accelerare a inimii; parasimpaticul, care ar încetini-o, este inhibat.
Digestia este una dintre funcțiile organismului uman. Produșii finali ai digestiei sunt transportați la celule de către sângele propulsat în vasele de sânge prin activitatea cardiacă.
a) Numiți trei parametri funcționali ai activității cardiace.
Vezi rezolvarea
Trei parametri funcționali ai activității cardiace:
1. Frecvența cardiacă - numărul de cicluri cardiace pe minut, în repaus 60-80 de bătăi/minut la adult. 2. Debitul sistolic (volumul-bătaie) - cantitatea de sânge expulzată de un ventricul la o sistolă, aproximativ 70-80 ml. 3. Debitul cardiac - cantitatea de sânge pompată de inimă într-un minut, calculată ca , adică circa 5 litri/minut în repaus.
Alți parametri acceptați: tensiunea arterială (120/70 mmHg în mod normal) și viteza de circulație a sângelui.
Atenție: sistola și diastola sunt etape ale ciclului cardiac, nu parametri funcționali.