Testament de Tudor Arghezi
Ideile de bază pe scurt și, unde există, exercițiile din subiectele de BAC care le verifică. Lecția completă, animată, cu grile și exerciții corectate, e în aplicația Tomomi.
Pe scurt
Textul
Testament este o artă poetică: o poezie despre menirea poeziei. Mesajul central: „Nu-ți voi lăsa drept bunuri, după moarte, / Decât un nume adunat pe-o carte”. Singura moștenire lăsată urmașilor este creația.
Eul liric
Poezia nu are personaje. Vorbește un eu liric care se adresează unui urmaș (fiule), ca un tată-poet ce își lasă cartea moștenire. El este veriga dintre strămoși (truda lor) și cititor.
Încadrare
Artă poetică modernistă de Tudor Arghezi; deschide și dă tonul volumului de debut Cuvinte potrivite (1927). Ilustrează estetica urâtului și înnoirea limbajului.
Temă
Creația poetică drept moștenire, la care se adaugă estetica urâtului, transfigurarea realității și puterea cuvântului. Viziune a continuității: din truda strămoșilor, ridicată în artă, se naște valoarea transmisă urmașilor.
Citat-cheie
„Nu-ți voi lăsa drept bunuri, după moarte, / Decât un nume adunat pe-o carte”: creația ca unică moștenire.
„Din bube, mucegaiuri și noroi / Iscat-am frumuseți și prețuri noi”: estetica urâtului.
„Slova de foc și slova făurită / Împărechiate-n carte se mărită”: cuvântul, între inspirație și meșteșug.
Structură
- Metafora testamentului: cartea lăsată moștenire urmașului dă unitate poeziei
- Adresare directă către un urmaș (fiule); relația dintre strămoși, poet și cititor
- Strofe inegale; rimă și ritm subordonate ideii; muzicalitate gravă, solemnă
- Limbaj înnoit: cuvinte umile alături de cuvinte solemne
Plan de eseu
- Introducere: autorul, volumul Cuvinte potrivite (1927), perioada interbelică; Testament este o artă poetică (informație utilă, dar nu trăsătură de curent)
- Reperul 1: curentul (modernismul) și două trăsături ale lui, ilustrate cu versuri (estetica urâtului, înnoirea limbajului)
- Reperul 2: tema (creația ca moștenire) și două imagini poetice comentate („Sapa-n condei și brazda-n călimară”, „Robul a scris-o, Domnul o citește”)
- Reperul 3: două elemente de compoziție și de limbaj, analizate (titlul, incipitul, relațiile de opoziție, prozodia)
- Încheiere: o judecată de valoare despre poezie
Capcană
Testament NU este o poezie de familie sau o poveste cu un tată și un fiu real. Relația poet-strămoși-urmaș este simbolică, în slujba temei creației. Nu o citi ca text narativ sau autobiografic.
Din subiectele de BAC
Exerciții reale din subiectele anilor trecuți. Încearcă-le singur înainte să deschizi rezolvarea.
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text poetic studiat, aparținând lui Tudor Arghezi. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
- comentarea a două imagini/idei poetice semnificative pentru tema textului poetic;
- analiza a două elemente de compoziție și/sau de limbaj, relevante pentru textul poetic (de exemplu: titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.).
Notă: Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.
Vezi rezolvarea
Model (text ales: Testament de Tudor Arghezi).
Introducere. Testament deschide volumul Cuvinte potrivite (1927) și este o artă poetică, un text în care poetul își definește concepția despre creație.
Încadrarea. Poezia aparține modernismului. O trăsătură este estetica urâtului: „Din bube, mucegaiuri și noroi / Iscat-am frumuseți și prețuri noi”. Alta este înnoirea limbajului poetic, prin cuvinte considerate nepoetice („ocara”, „zdrențe”), transformate în artă.
Tema este creația ca moștenire spirituală lăsată urmașilor. Prima imagine semnificativă este cartea, singurul „bun” lăsat fiului: „Nu-ți voi lăsa drept bunuri, după moarte, / Decât un nume adunat pe-o carte”. A doua este transformarea suferinței strămoșilor în poezie: „Am luat ocara, și torcând ușure / Am pus-o când să-mbie, când să-njure”.
Elemente de compoziție și de limbaj. Titlul are dublu sens: act juridic de moștenire și Testament biblic, deci carte sfântă. Metaforele care numesc cartea („hrisovul vostru cel dintâi”, „treaptă”) arată că poezia continuă munca strămoșilor, transformând „sapa” în „condei”.
Încheiere. Testament arată că, pentru Arghezi, poezia este muncă și transfigurare a urâtului în frumos.