Povestea lui Harap-Alb
Ideile de bază pe scurt și, unde există, exercițiile din subiectele de BAC care le verifică. Lecția completă, animată, cu grile și exerciții corectate, e în aplicația Tomomi.
Pe scurt
Rezumat
Mezinul craiului trece proba ursului și pleacă la unchiul său, Verde-împărat. Pe drum, Spânul îl închide într-o fântână, îi ia identitatea și îl face slugă: Harap-Alb.
Eroul trece trei probe (sălățile din Grădina Ursului, cerbul, fata Împăratului Roș), ajutat de Sfânta Duminică, de cal și de cei cinci însoțitori. Fata îl demască pe Spân; acesta îi taie capul, calul îl ucide pe Spân, iar fata îl învie. Urmează nunta: binele triumfă.
Încadrare
Basm cult (specie a genului epic), de Ion Creangă, 1877.
Temă
Lupta dintre bine și rău + drumul inițiatic al eroului spre maturizare.
Personaje
Harap-Alb (erou), Spânul (răufăcător), ajutoarele supranaturale (Sfânta Duminică, calul, cei cinci însoțitori).
Structură
- Expozițiune
- Intrigă
- Desfășurare
- Punct culminant
- Deznodământ
Citat-cheie
„Amu cică era odată într-o țară un crai, care avea trei feciori." (incipit) - formula tipică de basm: oralitate și spațiu-timp vag.
„Fii încredințat că nu eu, ci puterea milosteniei și inima ta cea bună te ajută, Harap-Alb." (Sfânta Duminică) - mesajul moral: bunătatea și mila sunt sursa ajutorului.
„cine are bani bea și mănâncă, iară cine nu, se uită și rabdă." (excipit) - formula finală: întoarcerea în lumea reală, cu umorul amar al lui Creangă.
Plan de eseu
- Încadrare în specie (basm cult)
- Tema
- Două trăsături, cu secvențe
- Construcția unui personaj
- Concluzie
Capcană
Nu confunda basmul CULT (autor cunoscut, stil individualizat: oralitatea lui Creangă) cu basmul POPULAR (anonim, transmis oral).