Lecție pentru bacalaureat · Limba română

Naratologie

Clasa a XII-a

Ideile de bază pe scurt și, unde există, exercițiile din subiectele de BAC care le verifică. Lecția completă, animată, cu grile și exerciții corectate, e în aplicația Tomomi.

Pe scurt

Idee

Tipuri de narator

  • Obiectiv (omniscient): persoana a III-a, în afara acțiunii, știe tot.
  • Subiectiv (narator-personaj): persoana I, participă la acțiune.
  • Autorul real nu este naratorul.
Idee

Focalizarea

  • Zero (omniscientă): narator > personaj.
  • Internă: narator = personaj.
  • Externă: narator < personaj.
Formulă

Momentele subiectului

  1. Expozițiune
  2. Intrigă
  3. Desfășurarea acțiunii
  4. Punct culminant
  5. Deznodământ
Sfat

Incipit și final

Incipitul = deschiderea textului; finalul = închiderea. În basm sunt marcate de formula inițială și de cea finală, în relație de simetrie.

Din subiectele de BAC

Exerciții reale din subiectele anilor trecuți. Încearcă-le singur înainte să deschizi rezolvarea.

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă din fragmentul de mai jos.

Tăcură amândoi câteva clipe fără să se privească. Simțeau amândoi că-i desparte un zid și că nu se vor putea înțelege […].

Apoi se despărțiră ca doi străini. Își dădură mâna, își urară noroc, iar David îi zise la revedere […], ca și când ar fi vorbit cu oricare din camarazii ceilalți, de ale căror suflete al său nu era legat prin nicio fibră. Rămase pe loc și se uită lung în urma lui Oprișor, care mergea cu capul sus, legănându-și puțin corpul și tăind aerul cu o cravașă* moale, foarte liniștit și nepăsător. Privindu-l, David se pomeni că-l invidiază.

„Iată un om fericit care știe ce are să facă!” se gândi dânsul, trecându-i prin creieri, ca o fulgerare năprasnică, toate frământările și chinurile care pe dânsul îl făceau să nu știe ce are de făcut.

Liviu Rebreanu, Catastrofa

*cravașă – vargă elastică din piele, folosită la călărie pentru îndemnarea calului la alergat sau la mers

Vezi rezolvarea

În fragmentul din romanul Catastrofa de Liviu Rebreanu, perspectiva narativă este de tip obiectiv. Relatarea se face la persoana a III-a, de către un narator omniscient și obiectiv, heterodiegetic, care nu participă la acțiune și prezintă faptele din exterior ("Apoi se despărțiră ca doi străini. Își dădură mâna, își urară noroc"). Prin omniscință, naratorul are acces la trăirile personajelor, redându-le stările și gândurile ("Simțeau amândoi că-i desparte un zid", "David se pomeni că-l invidiază", gândul "Iată un om fericit care știe ce are să facă!"), fără a interveni cu opinii proprii. Focalizarea zero și detașarea vocii narative confirmă perspectiva narativă obiectivă.

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă din fragmentul de mai jos.

Aproape de sfârșitul lunii, într-o zi când iar n-a găsit pe Dandu la întâlnirea fixată și după ce s-a consolat iar la Universitate cu colegii binevoitori, Liana s-a suit în tramvai și a pornit spre casă. Se uita distrată, din fereastra vagonului, la forfoteala lumii pe Calea Victoriei și pe bulevard. Deodată, în furnicarul de oameni de pe trotuarul cinematografelor, i se păru că zărește pe Dandu cu o femeie... Întoarse capul să se uite mai bine, dar tramvaiul gonea clopoțind furios și coroanele castanilor acoperiră grupul în care a zărit pălăria cafenie trasă pe ochi și în dreapta, cum o purta el. Vru să se dea jos la stația din Brezoianu, să alerge, să se convingă. Vagonul era arhiplin și ar fi trebuit să dea o luptă prea desperată ca să ajungă până la platforma de coborâre.

„O, dacă asta e la mijloc!”, își zicea mereu Liana nemaivăzând nimic până acasă, deși îi privea fix pe trecătorii de pe trotuare, parc-ar fi așteptat să mai apară pălăria cafenie...

Liviu Rebreanu, Jar

Vezi rezolvarea

În fragmentul din romanul Jar de Liviu Rebreanu, perspectiva narativă este obiectivă. Relatarea se face la persoana a III-a, de către un narator omniscient și obiectiv, heterodiegetic, care nu participă la acțiune și prezintă evenimentele din exterior ("Liana s-a suit în tramvai și a pornit spre casă"). Naratorul are acces la interioritatea personajului, redându-i gândurile și frământările prin discurs indirect și indirect liber ("i se păru că zărește pe Dandu", "O, dacă asta e la mijloc!, își zicea mereu Liana"), fără a-și exprima însă vreo opinie proprie. Focalizarea zero și detașarea vocii narative confirmă perspectiva de tip obiectiv.

Toate lecțiile de Limba română

Descarcă

Începe azi. Bacul nu așteaptă.

Descarcă Tomomi pe telefonul copilului tău și pornește perioada de probă gratuită.