Autonomii locale și instituții centrale în spațiul românesc (secolele IX-XVIII)
Ideile de bază pe scurt și, unde există, exercițiile din subiectele de BAC care le verifică. Lecția completă, animată, cu grile și exerciții corectate, e în aplicația Tomomi.
Pe scurt
Cronologie: autonomii, state, instituții
- sec. IX-X - autonomii locale: obști, cnezate, voievodate (Gesta Hungarorum).
- 1247 - Diploma Cavalerilor Ioaniți; cnezate și voievodate la sud de Carpați.
- 1330 - Posada; Basarab I întemeiază Țara Românească (sec. XIV).
- 1359 - Bogdan I face din Moldova stat independent (sec. XIV).
- 1541 - Transilvania devine principat autonom.
- 1711/1716 - regimul fanariot în Moldova/Țara Românească (până în 1821).
Concept: autonomia locală
O autonomie locală este o formațiune care se conduce singură, după legile și obiceiurile ei.
Scara autonomiilor: obște (comunitate sătească) -> cnezat (uniune de obști, condus de un cneaz) -> voievodat (uniune de cnezate, condus de un voievod).
Personalități: întemeietorii statelor
- Basarab I - a unit formațiunile de la sud de Carpați; victoria de la Posada (1330), Țara Românească.
- Bogdan I - voievod din Maramureș; independența Moldovei (1359).
- Gelu, Menumorut, Glad - voievozi din spațiul intracarpatic, amintiți în Gesta Hungarorum (sec. IX-X).
Citat-sursă: Diploma Cavalerilor Ioaniți (1247)
Diploma acordată în 1247 de regele Béla al IV-lea ordinului Cavalerilor Ioaniți amintește, la sud de Carpați, cnezatele lui Ioan și Farcaș și voievodatele lui Litovoi și Seneslau.
Ce dovedește: cea dintâi atestare clară a autonomiilor locale românești din viitoarea Țară Românească.
Concept: instituțiile centrale
- Domnia - instituția supremă: conduce armata, judecă, bate monedă, încheie tratate.
- Sfatul domnesc - marii boieri; îl sfătuiesc pe domn, întăresc documentele.
- Adunarea de stări - boierime și cler; hotărăște în chestiuni mari.
- Biserica - legitimează puterea domnului (mitropoliile din 1359 și 1401).
- Armata - oastea cea mică și oastea cea mare.
Cauze și consecințe: regimul fanariot
Cauză: Poarta numește direct domnii (Moldova 1711, Țara Românească 1716) -> consecință: țara pierde dreptul de a-și alege domnul; autonomia se restrânge.
Cauză: mandate scurte și sume plătite Porții -> consecință: dări grele; totuși, instituțiile și legile proprii se păstrează (reforma lui Constantin Mavrocordat, 1746).
Capcana: cine, unde, când
Nu confunda întemeietorii: Basarab I = Țara Românească, Posada (1330); Bogdan I = Moldova (1359). Ambele, în secolul al XIV-lea.
Regimul fanariot: 1711 în Moldova, 1716 în Țara Românească (nu invers). Principatele NU au devenit pașalâcuri (provincii otomane).
Plan de eseu: autonomii și instituții
- Introducere - de la autonomii locale la state cu instituții centrale.
- Secol + autonomii - secolul unei întemeieri și două autonomii locale (cnezat, voievodat).
- Fapte despre instituții - domnia și atribuțiile ei; sfatul domnesc, biserica, armata.
- Punct de vedere + argument - rolul instituțiilor centrale, susținut cu un fapt.
- Concluzie - trăinicia organizării politice, chiar și sub regimul fanariot.